Cafeaua, una dintre cele mai populare băuturi din lume, este apreciată nu doar pentru gustul său intens și aroma bogată, ci și pentru efectele sale stimulatorii asupra organismului. De-a lungul secolelor, cafeaua a devenit o parte esențială a culturilor din întreaga lume, fiind consumată zilnic de milioane de oameni. În acest articol, vom explora istoria cafelei, modul în care este preparată, tipurile de cafea existente, proprietățile sale nutritive, beneficiile și efectele negative, precum și impactul acesteia asupra somnului și sănătății în diferite situații.

Istoria – Cine a descoperit cafeaua?

Originea cafelei este învăluită în legendă, însă cea mai cunoscută poveste este cea a unui păstor de capre din Etiopia numit Kaldi, care a trăit în secolul al IX-lea. Se spune că acesta a observat cum caprele sale deveneau deosebit de energice după ce mâncau boabele roșii ale unui anumit arbust. Curios, Kaldi a încercat el însuși boabele și a experimentat un val de energie. Legenda spune că păstorul a dus boabele la un călugăr local, care, după ce le-a prăjit și le-a preparat sub formă de băutură, a descoperit că îl ajutau să rămână treaz în timpul rugăciunilor de noapte.

De aici, consumul de cafea s-a răspândit rapid în lumea arabă, devenind parte integrantă a culturii islamice. În secolul al XV-lea, cafeaua ajunsese în peninsula arabă, unde a devenit cunoscută sub numele de „qahwa”, o băutură amară consumată în principal în casele de cafea din orașele Mecca și Medina. În secolul al XVI-lea, cafeaua a fost introdusă în Europa de către comercianții venețieni, devenind rapid populară în întreaga lume.

Cum se face cafeaua?

Prepararea cafelei este un proces care poate varia semnificativ în funcție de preferințele personale și de cultura locală. Iată câteva dintre cele mai comune metode de preparare:

• Cafeaua la ibric: Este una dintre cele mai tradiționale metode de preparare a cafelei, fiind populară în țările din Orientul Mijlociu și Balcani. Cafeaua măcinată fin se fierbe în apă, la foc mic, până când ajunge la punctul de fierbere, fără a o lăsa să dea în clocot. Această metodă produce o cafea densă și aromată, cu zaț pe fundul ceștii.
• Cafeaua la filtru: Aceasta este o metodă simplă și populară, în care apa fierbinte este trecută prin cafeaua măcinată, folosind un filtru de hârtie. Rezultatul este o cafea limpede, cu o aromă subtilă și mai puțin intensă.
• Espresso: Espresso este o metodă italiană de preparare a cafelei, care implică trecerea apei fierbinți sub presiune printr-o cantitate mică de cafea măcinată fin. Rezultatul este o cafea concentrată, cu un gust intens și un strat de spumă cremos deasupra.
• Cafeaua la presă franceză: Aceasta implică amestecarea cafelei măcinate grosier cu apă fierbinte, lăsându-le să se infuzeze timp de câteva minute, înainte de a separa zațul de lichid prin presarea unui piston. Această metodă produce o cafea bogată și plină de corp.
• Cafeaua solubilă: Este o variantă instantanee a cafelei, obținută prin uscare prin congelare sau pulverizare a unui extract concentrat de cafea. Se prepară simplu, prin adăugarea de apă fierbinte, și este preferată pentru rapiditatea și ușurința sa.

Cum se bea cafeaua?

Modul în care se bea cafeaua variază foarte mult în funcție de cultură și preferințele individuale. În unele țări, cafeaua se bea neagră, fără adaosuri, pentru a savura pe deplin aroma sa naturală. În alte regiuni, este obișnuit să se adauge zahăr, lapte sau chiar arome precum scorțișoara sau vanilia.

În România, cafeaua este adesea consumată cu zahăr și lapte, dar mulți preferă și varianta simplă, fără adaosuri. O tradiție interesantă este adăugarea unei felii de lămâie în cafea, ceea ce îi conferă o notă de prospețime și un gust ușor acidulat.

Când vine vorba de momentul zilei în care se bea cafeaua, mulți experți recomandă să se evite consumul după-amiaza târziu, deoarece cofeina poate rămâne în sistem timp de câteva ore, afectând calitatea somnului. În general, se sugerează ca ultima cafea a zilei să fie băută înainte de ora 14:00, pentru a minimiza riscurile de insomnie.

Tipuri de cafea

Există numeroase tipuri de cafea, fiecare cu caracteristici unice în ceea ce privește gustul, aroma și conținutul de cofeină. Cele mai populare soiuri sunt:

Cafeaua Arabica

Cafeaua Arabica este considerată a fi cea mai fină și mai apreciată varietate de cafea din lume. Originară din Etiopia, Arabica reprezintă aproximativ 60-70% din producția globală de cafea. Este cunoscută pentru aroma sa complexă, ușor acidulată, și pentru gustul său dulceag, cu note florale sau fructate. Datorită condițiilor speciale de cultivare, care necesită altitudini mari și climă temperată, cafeaua Arabica este mai dificil de produs și, de obicei, mai scumpă decât alte varietăți.

Cafeaua Robusta

Cafeaua Robusta este mai rezistentă și mai ușor de cultivat decât Arabica, fiind cultivată în principal în Africa și Asia de Sud-Est. Robusta are un conținut de cofeină mai ridicat, ceea ce îi conferă un gust mai puternic și mai amărui, cu note de nuci și ciocolată. Este adesea folosită în amestecuri de espresso pentru a adăuga intensitate și pentru a crea un strat de spumă bogat. Datorită rezistenței sale la dăunători și condițiilor de creștere mai variate, Robusta este mai accesibilă ca preț decât Arabica.

Arome de cafea

Cafeaua poate varia considerabil în funcție de regiunea în care este cultivată, fiecare tip având arome distincte. De exemplu, cafeaua Java este cunoscută pentru aroma sa pământoasă și corpolentă, în timp ce cafeaua Kona, originară din Hawaii, are un gust ușor dulceag, cu note de fructe tropicale. Alte arome populare includ cafeaua etiopiană, care are note florale și citrice, și cafeaua columbiană, apreciată pentru echilibrul său perfect între aciditate și dulceață. Alegerea tipului de cafea depinde în mare măsură de preferințele personale și de modul în care aceasta este preparată.

Cafea boabe vs. cafea măcinată – Care este diferența?

Atunci când vine vorba de prepararea cafelei, există două forme principale în care poate fi achiziționată: cafea boabe și cafea măcinată. Fiecare are avantajele și dezavantajele sale.

Cafeaua boabe este considerată de mulți cunoscători ca fiind superioară, deoarece își păstrează aroma și prospețimea pentru mai mult timp. Boabele de cafea pot fi măcinate exact înainte de preparare, ceea ce garantează o cafea proaspătă și intens aromată. Cu toate acestea, prepararea cafelei din boabe necesită un efort suplimentar și un echipament adecvat, cum ar fi o râșniță de cafea.

Cafeaua măcinată, pe de altă parte, este mai convenabilă, deoarece este gata de utilizare imediat. Totuși, aceasta își pierde prospețimea mai repede după deschidere, deoarece măcinarea expune o suprafață mai mare la aer, ceea ce accelerează oxidarea și pierderea aromelor. Pentru cei care doresc rapiditate și confort, cafeaua măcinată este o alegere bună, dar pentru cei care caută cea mai bună experiență de degustare, cafeaua boabe este preferată.

Proprietăți nutritive – Ce conține cafeaua și câte calorii are?

Cafeaua este o băutură cu conținut scăzut de calorii, dacă este consumată fără adaosuri precum zahărul, laptele sau frișca. O ceașcă de cafea neagră conține aproximativ 2 calorii, ceea ce o face o opțiune excelentă pentru cei care doresc să-și mențină aportul caloric scăzut. În plus, cafeaua este o sursă importantă de antioxidanți, care ajută la combaterea radicalilor liberi din organism.

Pe lângă antioxidanți, cafeaua conține și cofeină, un alcaloid care stimulează sistemul nervos central, crescând nivelul de vigilență și reducând temporar senzația de oboseală. Cantitatea de cofeină dintr-o ceașcă de cafea poate varia în funcție de tipul de cafea și de metoda de preparare, dar în general, o ceașcă de cafea conține între 80 și 120 mg de cofeină.

Cafeaua conține, de asemenea, mici cantități de vitamine și minerale, cum ar fi vitamina B2 (riboflavină), vitamina B3 (niacină), magneziu și potasiu. Deși aceste cantități sunt relativ mici, consumul regulat de cafea poate contribui la aportul zilnic necesar de nutrienți esențiali.

Cafeaua – Beneficii

Cafeaua nu este doar o băutură plăcută și energizantă, ci are și numeroase beneficii pentru sănătate, atunci când este consumată cu moderație. Printre principalele beneficii ale consumului de cafea se numără:

• Creșterea nivelului de energie și îmbunătățirea funcțiilor cognitive: Cofeina din cafea stimulează sistemul nervos central, ajutând la creșterea vigilenței, îmbunătățirea memoriei și accelerarea timpilor de reacție.
• Îmbunătățirea performanței fizice: Cofeina crește nivelul de adrenalină din sânge, ceea ce poate îmbunătăți performanța fizică în timpul exercițiilor.
• Efecte antioxidante: Cafeaua este bogată în antioxidanți, care pot ajuta la reducerea inflamațiilor și la protejarea organismului împotriva bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2.
• Reducerea riscului de anumite boli neurodegenerative: Studiile au arătat că un consum moderat de cafea poate fi asociat cu un risc redus de a dezvolta afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson.
• Îmbunătățirea dispoziției: Consumul de cafea a fost asociat cu o reducere a riscului de depresie și suicid, probabil datorită efectelor pozitive ale cofeinei asupra creierului.

Cafeaua – Efecte negative & contraindicații

Deși cafeaua are numeroase beneficii, consumul excesiv poate duce la efecte negative și poate fi contraindicat în anumite situații. Printre efectele secundare ale consumului excesiv de cafea se numără:

• Anxietatea: Consumul de cafea în cantități mari poate duce la creșterea nivelului de anxietate și nervozitate, datorită stimulării excesive a sistemului nervos.
• Insomnia: Cofeina poate afecta calitatea somnului, mai ales dacă este consumată în a doua parte a zilei. Acest lucru poate duce la dificultăți în a adormi și la un somn neodihnitor.
• Palpitații și creșterea tensiunii arteriale: Cofeina poate provoca creșterea temporară a tensiunii arteriale și poate induce palpitații la persoanele sensibile.
• Dependenta de cofeină: Consumul regulat de cafea poate duce la dezvoltarea unei dependențe de cofeină, ceea ce înseamnă că renunțarea bruscă la cafea poate provoca simptome de sevraj, cum ar fi dureri de cap, oboseală și iritabilitate.
• Tulburări digestive: La unele persoane, cafeaua poate provoca tulburări gastrointestinale, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau iritarea mucoasei stomacului.

Cum influențează cafeaua organismul în diferite situații?

Cafeaua poate avea efecte diferite asupra organismului în funcție de contextul în care este consumată și de starea de sănătate a fiecărei persoane. Iată cum influențează cafeaua organismul în câteva situații specifice:

Cafeaua în sarcină & alăptare

În timpul sarcinii, consumul de cofeină ar trebui să fie limitat, deoarece cofeina poate traversa placenta și poate afecta dezvoltarea fătului. Studiile sugerează că un consum moderat de până la 200 mg de cofeină pe zi este considerat sigur pentru femeile însărcinate. Cu toate acestea, este recomandat să consulți un medic înainte de a consuma cafea în timpul sarcinii.

Cafeaua și prostata – care sunt riscurile?

Consumul excesiv de cafea poate avea efecte negative asupra sănătății prostatei. Studiile sugerează că bărbații care consumă cantități mari de cofeină pot prezenta un risc crescut de a dezvolta probleme de prostată, inclusiv prostatită și simptome urinare. Totuși, aceste efecte variază de la o persoană la alta, iar consumul moderat de cafea nu pare să aibă un impact semnificativ asupra sănătății prostatei.

Cafeaua și splina

Deși nu există multe studii care să lege direct consumul de cafea de sănătatea splinei, se știe că cofeina poate avea un efect asupra sistemului imunitar. Splina, fiind un organ important al sistemului imunitar, poate fi influențată indirect de consumul de cofeină, mai ales în cazurile în care există o sensibilitate crescută la stimulente.

Glanda tiroidă și cafeaua

Cofeina poate interfera cu absorbția anumitor medicamente pentru tiroidă, cum ar fi levotiroxina, dacă acestea sunt luate în același timp. De aceea, persoanele cu afecțiuni tiroidiene ar trebui să fie atente la momentul în care consumă cafea și să discute cu medicul despre orice modificări în dieta lor.

Cafeaua și cortizolul

Cafeaua poate crește nivelul de cortizol, hormonul stresului, mai ales atunci când este consumată dimineața. Nivelurile crescute de cortizol pot duce la anxietate și pot afecta negativ sănătatea pe termen lung. Pentru a minimiza acest efect, se recomandă să eviți consumul de cafea imediat după trezire și să aștepți câteva ore înainte de a-ți savura prima ceașcă.

Cum este influențat somnul de cafea?

Cafeaua are un impact semnificativ asupra somnului, în principal din cauza conținutului său de cofeină, care acționează ca un stimulant al sistemului nervos central. Consumul de cafea înainte de culcare sau chiar cu câteva ore înainte poate interfera cu capacitatea de a adormi și poate afecta calitatea somnului. Cofeina blochează acțiunea adenozinei, un neurotransmițător care induce somnul, și poate prelungi starea de veghe.

Persoanele care sunt sensibile la cofeină ar trebui să evite consumul de cafea după-amiaza sau seara, pentru a preveni insomniile. Chiar și o cantitate mică de cofeină poate rămâne activă în organism timp de până la 6 ore, așa că este important să îți programezi consumul de cafea astfel încât să nu interfereze cu odihna de noapte.

Conținut de cofeină în diverse băuturi

Cofeina nu se găsește doar în cafea, ci și în alte băuturi populare, care pot contribui la aportul zilnic de cofeină. Iată câteva exemple:

• Espresso (30 ml): 63 mg cofeină
• Cafea la filtru (240 ml): 95 mg cofeină
• Cafea instant (240 ml): 63 mg cofeină
• Ceai negru (240 ml): 47 mg cofeină
• Ceai verde (240 ml): 28 mg cofeină
• Cola (330 ml): 35 mg cofeină
• Energizante (250 ml): 80 mg cofeină
• Ciocolată neagră (28 g): 20 mg cofeină
• Ciocolată cu lapte (28 g): 5 mg cofeină

Este important de menționat că aportul total de cofeină din toate sursele ar trebui să fie monitorizat, mai ales pentru persoanele sensibile la cofeină sau care au probleme de somn. În mod ideal, consumul zilnic de cofeină nu ar trebui să depășească 400 mg pentru adulți sănătoși, echivalentul a aproximativ 4 cești de cafea.

Ce se întâmplă dacă te oprești din băut cafea?

Renunțarea la cafea, mai ales dacă ești un consumator obișnuit, poate avea unele efecte temporare neplăcute, dar care sunt, în general, inofensive și trecătoare. Aceste efecte sunt cauzate de retragerea bruscă a cofeinei, un stimulent la care organismul s-a obișnuit. Printre simptomele comune ale sevrajului de cofeină se numără:

• Dureri de cap: Cofeina constrânge vasele de sânge din creier, iar renunțarea la ea poate provoca dureri de cap din cauza dilatării vaselor.
• Oboseală: Fără stimulentul cofeinei, te poți simți mai obosit și mai puțin energic decât de obicei.
• Iritabilitate: Sevrajul de cofeină poate provoca schimbări de dispoziție și iritabilitate.
• Dificultăți de concentrare: Poți avea probleme în a te concentra sau în a-ți menține atenția pentru perioade lungi de timp.
• Simptome asemănătoare gripei: În cazuri rare, unii oameni pot experimenta simptome precum greață, dureri musculare sau febră ușoară.

Aceste simptome dispar, de obicei, în câteva zile, pe măsură ce organismul se adaptează la absența cofeinei. Beneficiile renunțării la cafea includ un somn mai bun, reducerea anxietății și o hidratare mai bună, deoarece cofeina poate avea un efect diuretic ușor.

Cu ce pot înlocui cafeaua?

Dacă dorești să reduci consumul de cafea sau să renunți la cofeină, există numeroase alternative sănătoase care îți pot oferi un impuls de energie fără efectele secundare ale cofeinei. Iată câteva sugestii:

• Ceaiuri din plante: Ceaiurile din plante, cum ar fi ceaiul de mentă, rooibos sau mușețel, nu conțin cofeină și pot oferi o senzație de confort și calm. Unele, precum ceaiul de ginseng sau ceaiul de ghimbir, au efecte energizante ușoare.
• Ceai verde: Deși conține cofeină, ceaiul verde are o cantitate mult mai mică decât cafeaua și este bogat în antioxidanți. Acesta poate oferi o stare de alertă mai blândă și de durată mai lungă.
• Cafeaua de cicoare: Cicoarea prăjită este un substitut popular pentru cafea, deoarece are un gust similar, dar nu conține cofeină. Este adesea folosită în amestecurile de cafea decofeinizată.
• Smoothies: Smoothie-urile pe bază de fructe și legume pot oferi un impuls de energie naturală și sunt pline de vitamine și minerale. Adăugarea de ingrediente precum spirulina, maca sau pudră de cacao poate îmbunătăți nivelul de energie.
• Apă cu lămâie: O simplă apă cu lămâie dimineața poate revigora organismul și ajuta la hidratare, oferind un început de zi proaspăt și energizant.

Cafeaua decofeinizată este bună pentru somn?

Cafeaua decofeinizată este o opțiune bună pentru cei care doresc să se bucure de gustul cafelei fără efectele cofeinei. Deși cafeaua decofeinizată conține urme de cofeină, cantitatea este mult mai mică decât în cafeaua obișnuită (aproximativ 2-5 mg de cofeină per ceașcă). Acest lucru o face o alegere potrivită pentru consumul de seară, fără a-ți afecta somnul.

Cu toate acestea, este important să fii conștient de faptul că sensibilitatea la cofeină variază de la o persoană la alta. Dacă ești foarte sensibil la cofeină, chiar și cafeaua decofeinizată ar putea avea un ușor impact asupra somnului tău. În general, cafeaua decofeinizată este o alternativă sigură și plăcută pentru cei care doresc să reducă consumul de cofeină fără a renunța la plăcerea cafelei.

Curiozități despre cafea

• Cafeaua este a doua cea mai tranzacționată marfă din lume, după petrol.
• Brazilia este cel mai mare producător de cafea din lume, furnizând aproximativ o treime din cafeaua mondială.
• Un copac de cafea produce, în medie, aproximativ 1 kilogram de cafea pe an.
• Prima casă de cafea din lume, cunoscută sub numele de „qahveh khaneh”, a fost deschisă la Constantinopol (Istanbulul de azi) în jurul anului 1555.
• Cuvântul „cafea” provine din cuvântul arab „qahwa”, care inițial însemna „vin” sau „băutură revigorantă”.
• Cafeaua a fost interzisă în Mecca în secolul al XVI-lea, deoarece autoritățile religioase au considerat că stimulează prea mult gândirea liberă.

Întrebări frecvente

Cum crește cafeaua?

Cafeaua crește pe copaci pereni de dimensiuni medii, care preferă climatul tropical. Fructele copacului de cafea, numite cireșe de cafea, conțin două boabe de cafea în interior. După recoltare, boabele sunt extrase, fermentate, uscate și prăjite pentru a dezvolta aroma caracteristică.

De pe ce continent este originară cafeaua?

Cafeaua este originară din Africa, mai exact din regiunea Etiopiei. De aici, consumul de cafea s-a răspândit în Orientul Mijlociu și apoi în întreaga lume.

Care sunt cele mai consumate tipuri de cafea?

Printre cele mai populare tipuri de cafea consumate la nivel mondial se numără:

• Espresso: O cafea concentrată, cu un gust intens și un strat de spumă deasupra.
• Cappuccino: Espresso combinat cu lapte spumat și pudră de cacao sau scorțișoară deasupra.
• Latte: Espresso cu mult lapte fierbinte, cu un strat subțire de spumă deasupra.
• Flat White: Similar cu latte, dar cu o proporție mai mare de cafea față de lapte.
• Americano: Espresso diluat cu apă fierbinte, pentru un gust mai puțin concentrat.

Cafeaua creează insomnii?

Da, cafeaua poate cauza insomnii, mai ales dacă este consumată cu câteva ore înainte de culcare. Cofeina poate rămâne în organism timp de 4-6 ore, afectând capacitatea de a adormi și calitatea somnului.

Cafeaua crește tensiunea?

Cafeaua poate provoca o creștere temporară a tensiunii arteriale, în special la persoanele sensibile la cofeină. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, această creștere este moderată și nu provoacă probleme pe termen lung.

Cafeaua poate să constipe?

Deși cafeaua stimulează peristaltismul intestinal, la unele persoane, consumul excesiv de cafea poate contribui la deshidratare, care, la rândul său, poate duce la constipație.